Deficitul bugetar a crescut la 27,35 miliarde de lei după primele patru luni din 2023, chiar peste nivelul din starea de urgență din 2020

Deficitul bugetar, conform execuției după primele patru luni din 2023, a crescut cu aproape cinci miliarde de lei într-o lună și depășește, nominal, chiar nivelul de acum trei ani, când România era în stare de urgență din cauza pandemiei de COVID-19.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72% din Produsul Intern Brut, respectiv 27,35 miliarde de lei, conform notei privind execuția bugetului general consolidat la aprilie 2023, publicată de Ministerul Finanțelor Publice.

Cum explică autoritățile creșterea deficitului

Creșterea a fost de 4,6 miliarde de lei față de martie, când execuția s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de de lei.

În urmă cu un an, la 30 aprilie 2022, execuția se încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde de lei, în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde de lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021 (respectiv o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB).

Deficitul era mai mic, în termeni nominali, în aprilie 2020, respectiv de 26,82 miliarde de lei, dar era mai mare, ca procent din PIB, respectiv de 2,54% din PIB.

Oficialii de la Finanțe explică, în nota publicată luni, că deficitului este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 58% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde de lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Ce venituri s-au strâns la buget

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,17 miliarde lei în primul trimestru al anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, veniturilor nefiscale, contribuțiilor de asigurări. Încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent T1 2022), în timp ce declinul accizelor s-a ameliorat față de luna anterioară.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,01 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă față de nivelul încasat în aceeași lună a anului trecut (32,9%), influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (188,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (31,8%, respectiv 17,3%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 9,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%).

De remarcat este că acesta categorie de încasări a fost influențată și de extinderea facilității acordate salariaților din construcții și în sectorul agricol și industria alimentară (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 36,92 miliarde lei, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022.

Încasările nete din TVA au înregistrat 25,85 miliarde lei, în creștere cu 9,4% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (+0,78 miliarde lei). Evoluția încasărilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o ușoară încetinire, în linie cu decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat în T1 2022.

Veniturile din accize au însumat 8,18 miliarde lei, consemnând o scădere de 2,2% (an/an), în ameliorare față de luna anterioară. Această evoluție este explicată de contracția cu 7,5% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 3,8%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 9,86 miliarde lei, consemnând o creștere de 16,7% (an/an), susținută de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dobânzi operaționale și donații.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 9,35 miliarde lei, în creștere cu 11,3% (an/an).

Cheltuieli mai mari de personal

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 136,92 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 30,54 miliarde lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 17,51 miliarde lei, în creștere cu 17,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 miliarde lei ca urmare a prefinanțării în primele 3 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, după primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 50,53 miliarde lei în creștere cu 9,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei indemnizații compensatorii.

S-au plătit 1,12 miliarde lei pentru compensarea facturilor pe trei luni

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,12 miliarde lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,02 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 miliarde lei) care reprezintă 28,26% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 2,09 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,78 miliarde lei, cu 15,7% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,16 miliarde lei, în creștere cu 56,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,41 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 65,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții, potrivit Ministerului Finanțelor.